Împotriva Despăgubiri.SRL

Societatea noastră românească nu este încă așezată, la aproape 30 de ani de la instaurarea regimului democratic. Nu există încă acele norme definitive, ireproșabile, turnate în bronz, imuabile, care să asigure locul și oportunitatea fiecăruia de a răzbi după puterile și iscusința sa, să  încurajeze sârguința profesională a celor pregătiți și capabili și să desurajeze definitiv aventurierii sociali, ariviștii și impostorii. Nu spun că nu există reglementări, dar ele sunt atât de haotice, antagonice, ambigue, încât cel ce le aplică poate foarte ușor greși, cel ce le studiază poate înnebuni, iar cel ce le fentează poate foarte lesne reuși. Așadar, portițele rămân deschise. Dar unora – multora – le lipsește educația de a întoarce capul de la ele, de a nu face ceva la care nu se pricep; nu au buna cuviință de a nu încurca lumea doar pentru că au amușinat o șansă de “a le ieși” ceva.

O spunem pe șleau: suntem exasperați de proliferarea pe piață a unor entități, atât SRL-uri cât și ONG-uri, care desfășoară activități de consiliere și reprezentare a victimelor accidentelor rutiere. Problemele legate de acest fenomen sunt multiple.

De exemplu, nu li se oferă oamenilor ceea ce le trebuie. Un SRL sau un ONG poate încheia un contract de mandat, în baza căruia persoanele prejudiciate sunt reprezentate eventual în negocierile cu firma de asigurări, dar nu și în fața organelor judiciare – instanță, parchet, executori judecătorești etc. Pentru o remunerație mai mare decât onorariul ce s-ar plăti unui avocat, victimele primesc mai puțin de jumătate din prestația pe care le-ar putea-o oferi acesta din urmă.

Se face, apoi, o concurență neloială profesiei juridice de avocat, fără ca membrii acesteia să poată să stăvilească fenomenul. Pentru că aceste SRL-uri sau ONG-uri nu au același statut cu avocații Baroului constitutional, de pildă, pe care poți să îi reclami pentru exercitarea fără drept a profesiei. Aceste entități sunt formal paralele cu lumea juridică și judiciară, ele funcționează,  scriptic, ca societăți comerciale sau nonprofit și se abstrag reglementărilor și regulamentelor judicioase, inclusiv deontologice, caracteristice exercitării profesiilor juridice.

Eu, ca avocat, nu pot să îmi fac reclamă, decât extrem de discret și ineficient. Ei, ca SRL, pot. Eu, ca avocat, nu pot să mă “bag în seamă” pe la tot felul de evenimente, să lucrez în parteneriat cu autorități publice și să capăt astfel anvergură publică. Ei, ca ONG, pot.

Eu, ca avocat, nu am voie să mă duc și să bat la ușa omului, nu am voie să îmi fac în teritoriu o rețea cu informatori și oameni de contact care să se pună automat în mișcare la orice accident. Ei, ca ONG sau SRL, pot.

Eu, ca avocat, pot fi reclamat la Barou în cazul în care un client este nemulțumit. Ei, ca ONG sau SRL, nu pot fi reclamați nici măcar la protecția consumatorului, căci nu poți să te adresezi în fața acestui for pentru defectuoasa îndeplinire a unui mandat comercial – în cazul SRL-urilor – sau mai știu eu pentru ce nu ți-a dat sau făcut ONG-ul (care în schimb poate te-a pus să semnezi un contract de sponsorizare).

Și așa mai departe.

Arătăm că nu avem nimic de spus împotriva societăților de avocatură care au crescut exploatând această nișă. Același lucru îl facem și noi. Pentru că avem dreptul. A face totul în interesul unei victime a unui accident rutier implică competențe în materia dreptului penal, a dreptului civil, a dreptului comercial, în toate fazele și etapele demersului judiciar. E clar că nici SRL-urile comerciale și nici organizațiile non profit nu au dreptul sau competența de a se implica pe seama clienților sau membrilor în asemenea activități. De multe ori, așadar, aceste entități ori sunt instrumente ale unor avocați, pentru a momi clienți și a eluda normele statutar-deontologice, ori folosesc ele însele avocați pentru a livra, până la urmă , ceva- ceva clienților/membrilor proprii. Dar, despre aceasta, altădată…Sau niciodată

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *